Vasile Voiculescu CCXXXV Mă lupt să scap iubirea de pătimaşul trup, Să n-o mai sorb cu ochii, să n-o mai muşc cu gura, Din laţu-mpreunării sălbatice s-o rup, S-o curăţesc de carne, ca de pe aur zgura; Să te ador în suflet; doar duhul să-ţi aleg- O veşnică-mbinare a doua raze line... Dar cum te-arăţi, mă-ntunec... şi sufletul întreg Se face ochi, piept, braţe... zbucnite către tine, Pâlpâitor de pofte, iar dinainte-ţi cad; Din nou vremelnicia îşi cască-n mine-abisul. Rostogolit pe dâre de flăcări, ca-ntr-un iad, Mă-ntorc, cântând în carne...Mă doare numai visul Că mai presus de fire, putând să o răstoarne, Iubirea e sămânţa eternităţii-n carne. |
26 noiembrie 2012
......once I had a Woman
http://www.youtube.com/watch?v=LVUlzNXxljg&feature=related
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
... dar... cu toate astea:
http://www.youtube.com/watch?v=JwUR6c8lTE0&feature=relmfu
Trimiteți un comentariu