podul pietonal de la manastirea snagov a fost sfintit de patriarhul daniel
sfintirea podului nu a fost de bun augur |
probabil studiul de fezabilitate nu a amintit nimic de banii luati de barcagi si de parandaratul care-l plateau popimii de la manastire si din aceasta cauza aparent nesemnificativa podul a fost prevazut cu cite o poarta la ambele capete .
portile si semnul de STAI..nu ii opresc decit pe cei care sunt mai slabi de inger si credinta .
am trecut podul plin de baltoace si am aflat cu stupoare ca nu este nimeni la manastire ... nici tipenie de om sau macar vreun ciine de paza ..! nimic .
poate doar timpul , vremea ploioasa si rece pazea locul .ah ..am uitat .
la un moment dat a aparut o femeie care m-a interpelat cu alo ..! nu-i voie sa faceti poze decit daca platiti .!
evident fara bilet si bon fiscal doar asa in numele credintei .
i-am raspuns cu un hai brrr d'aici cu tupeul dar imi trecuse buna dispozitie .
deh...d'ale credintei.
dar iata citeva motive sa traversati podul credintei ..spre manastirea snagov
sursa :http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-munteniei-dobrogei/manastirea-snagov-68187.html
Manastirea Snagovului a servit, pentru o perioada, ca inchisoare de stat pentru boieri. Fiind inconjurata de ape si paduri dese si intunecoase, insula facea evadarile dificile si foarte rare. De asemenea, manastirea era inconjurata cu ziduri puternice, vegheate de un turn care servea drept clopotnita.
Biserica actuala, avand hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", a fost construita din caramida, in stil bizantin, de catre domnitorul Neagoe Basarab, intre anii 1517-1521. Biserica are patru turle poligonale, acoperite cu tigla, ca si restul suprafetei bisericii. Interiorul bisericii a fost imbracat in fresca, in anul 1563, de catre zugravul Dobromir cel Tanar, prin grija domnitorului Petru cel Tanar, fiul lui Mircea Ciobanul si al doamnei Gheajna.
In interiorul bisericii se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele unor personalitati de seama ale vremii: Sfantul Neagoe Basarab cu fiul sau, Teodosie, si Mircea Ciobanul, cu familia. Desi, de-a lungul vremii, frescele din Manastirea Snagov au suferit numeroase transformari si restaurari, acestea reprezinta inca cel mai mare ansamblu mural care se pastreaza intr-o biserica din tara noastra.
Manastirea Snagov a fost mult iubita de Sfantul Antim Ivireanu (1650-1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. In tipografia de la Manastirea Snagov, infiintata chiar de Sfantul Antim, s-au tiparit carti bisericesti in limbile greaca, slavona si araba, care au dus faima mesterilor de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si Egipt.
In aceasta tipografie, sprijinita mult si de Sfantul Constantin Brancoveanu, carturarul Antim Ivireanul a tiparit, pentru prima data cu litere mobile, primele carti in limba romana cu caractere latine. Astfel, intaia carte cu litere latine a epocii limbii romane moderne a fost "Oranduiala slujbei lui Constantin si Elena".
In anul 1835, in manastirea de pe insula Snagov s-a infiintat o scoala de reeducare pentru tineret, iar dupa revolutia din 1848, aici au fost inchisi in jur de cincizeci de „pasoptisti”. Dupa secularizarea averilor manastiresti, in anul 1864, calugarii de la Manastirea Snagov au parasit insula, chiliile fiind daramate, iar biserica paraginita.
Manastirea Snagov, adica biserica cea mare si clopotnita, a fost restaurata in anul 1904, iar mai apoi in anul 1941, dupa cutremurul din 1940. O ampla serie de lucrari de reparatie si restaurare a fost desfasurata intre anii 1966-1967, in vremea patriarhului Justinian. Cutremurele din anii 1977 si 1986 au afectat mult biserica, astfel fiind nevoie de noi lucrari de restaurare, terminate abia in anul 1995.
Biserica cea mare din Manastirea Snagov a fost folosita si pe post de necropola domneasca, aici aflandu-se mormantul voievodului Vlad Tepes. De asemenea, tot pe aceasta insula a murit, in luna decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a intrigilor boierilor in lupta pentru domnie.
Manastirea Snagov a devenit renumita mai ales dupa inmormantarea aici a domnitorului Vlad Tepes. Potrivit legendelor, dupa moartea lui Vlad Tepes, survenita in urma unei batalii cu turcii, in anul 1476, calugarii manastirii ar fi gasit si ascuns trupul domnitorului, respectiv l-ar fi inmormantat crestineste, dupa terminarea periodica a luptelor pentru putere. Inmormantarea s-ar fi petrecut pe ascuns si fara nici un fast, din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Danestilor, dusmani ai lui Vlad Tepes. Cu toate acestea, adevarul nu poate fi stabilit cu certitudine.
Dintre numeroasele obiecte de cult si de arta feudala, pastrate cu multa grija in Manastirea Snagov, mentionam: usa paraclisului, care dateaza de pe la jumatatea secolului al XV-lea; un panaghiar de argint aurit, din secolul XV; o anafornita daruita de Radu cel Mare; un chivot daruit de Sfantul Varlaam; o catuie oferita de Sfantul Antim Ivireanu. O parte dintre aceste tezaure liturgice, bisericesti si culturale se pastreaza astazi in Muzeul National de Arta al Romaniei.
In vechime insula era legata de malul lacului printr-un pod lucrat din barne de stejar. In anul 1821 insa, in urma Revolutiei, podul a fost incendiat de turci, el nemaifiind refacuta pana de curand. Se spune ca podul a ars o zi si o noapte, intinzand un drum de flacari peste luciul apei. Astazi, la Manastirea Snagov se poate ajunge pe o pasarela din fier, care face legatura intre mal si insula; lucrarile la pasarela au inceput in luna iulie a anului 2010, fiind finalizate in luna noiembrie a aceluiasi an