...urcam impreuna ..treptele .
acum cind incerc sa imi aduc aminte de ce am ales drumul asta cu multe trepte de piatra tocite nu mai stiu cine a spus ca este mai usor ,mai scurt .!
mai scurt pe draqu ...
cine vrea un drum mai scurt cind bucuria suprema este drumul ..sa fi pe drum ...song of the open road ..walt withman stia ..aproape tot .
..alergai rizind in sus si'n jos si am strigat
- opreste-te !..vei obosi..vei ramine fara aer ..! dar tu nu ..nimic .! la un moment dat te-ai asezat obosita si mi-ai spus ca nu mai faci un pas ..daca nu te tin in brate !
- ti-am spus sa nu mai alergi fara rost ..sa-ti menajezi fortele ..! te-am rugat doar ..! si uite acum trebuie sa urc si cu tine in brate ..
te-am luat in brate ..m-ai strins de git chicotind ,te-ai lipit de mine ..nu simteam greutatea ..erai usoara ca un fulg.
am inceput sa urc cu tine in brate ..priveam doar treapta urmatoare pe care trebuia sa calc
paseam ..cu capul in jos sa nu ma impiedic sa nu cad cu tine in brate ..
pina am ajuns sus de tot la capatul drumului ..am ramas doar cu bratele incordate asa cum te stringeam la piept...sa nu cazi din visul meu .
