..urcam treapta dupa treapta .etaj dupa etaj si la un moment dat cred ca eram pe la etajul 5 mi-am dat seama ca treptele nu se opresc ..niciodata ...nicaieri..!
..lumina de dupaamiaza invaluia holul urias si treptele pe care urcam transformind totul intr-o scena ireala ,din alta lume ..! .
..incercam sa imi aduc aminte unde mai vazusem ,citisem aflasem de lumina care ne insoteste cind urcam treptele vietii si brusc stiam ...urcam catre lumea unui veac de singuratate si senor Gabriel mormaia ceva ...despre Erendira ,...despre dragoste in vremea holerei ...toamna patriarhului ..despre lumea cu totul si cu totul speciala in care ma refugiam cu tristetea si disperarea celui obisnuit sa urce treptele singur ......treapta cu treapta in ......suta de ani de singuratate in rominism ,socialism ,comunism ,minerism,
securism,idiotism,traderism dar mai ales intelectualism ...ca de manelism ce sa mai zic ..!
sigur ca da la capatrul treptelor este POARTA lui senor Gabriel Garcia Marques...! el este pazitorul Portii Fantastice ...prin care nu trec decit cei citiva alesi ..cei care stiu formulele magice si incantatiile iubirii ...ale mortii care se tine de mina cu iubirea ...! citeam deunazi ca Pazitorul este intr-o lume si mai ciudata ,in lumea dementei senile ...ce ris in hohote are destinul in... macondo !
.....din nefericire cel care descrie cum nimeni altul ...pardon nu descrie ..POVESTESTE ...in toamna patriarhului viata asa cum este ea ..in o suta de ani de singuratate ....in Vivir para contarla (A trăi pentru a-ți povesti viața autobiografia povestita prin 2004..) ..a pasit in alta lume ...in lumea fantastica a povestirilor sale
