despre .. JAPONIA si suferinta

.....nu stiu daca Atotputernicul ii tine in brate pe  cei 50 de de samurai care astazi incearca sa isi salveze concetatenii de cel mai perfida creatie .. energia nucleara ...


poezia pe care am postat-o acum un an este cu atit mai actuala cu cit nenorocirile care s-au abatut asupra JAPONIEI sunt dincolo de intelegerea mea ..!

..in 1980 aparea in limba romina o carte tulburatoare scrisa in 1959 avind titlul original ..Level Seven ...! 
..nu puteam intelege atunci ca de fapt razboiul este si economic si energetic si moral si etic si ..si ....si ...
citeam atunci in 1980 o carte pe care o mai am si azi ...citeam cu sufletul la gura si asteptam un sfirsit optimist datator de sperante...ei bine nu ...! happy end nu exista ...!
.. iata ultimele cuvinte ale Ofiterului declansator  X-127sunt..:


-Acum ! Acum se intuneca totul.
Nu mai vad nimic.
Prieteni...oameni...mama...soare...eu...eu...




recitind poezia visul ...ma rog pentru cei 50 de samurai ....
pentru .    ...... JAPONIA 

                         Visul ,..

  am avut un vis

 intr-o noapte de vara

 mergeam pe plaja,

 iar Dumnezeu pasea alaturi de mine

 pasii ni se imprimau in nisip lasind o urma dubla

 una era a mea

 cealalta era a Lui

 atunci mi-a trecut prin minte ideea

 ca fiecare din pasii nostri

 reprezenta o zi din viata mea

 m-am oprit ca sa privesc in urma

 si am revazut toti pasii

 care  se pierdeau in departare

 la un moment dat ,

 am observat

 ca in unele locuri

 in loc de doua urme

 nu mai era decat una singura

 am avut o revelatie

 in urma noastra se afla

 tot filmul vietii mele

 ce surpriza !

 locurile unde nu se vedea

 decat o singura urma de pasi

 corespundeau  cu zilele

 cele mai intunecate ale existentei mele

  zile de neliniste

  zile de rea vointa

  zile de egoism

  zile de proasta dispozitie

  zile de incercari

  zile de indoiala

  zile de nesuportat

  zile de indoiala

  zile in care fusesem rau

 si atunci

 intorcindu-ma spre Dumnezeu

 am indraznit sa-ireprosez

 ,, Doamne mi-ai promis ca vei fi cu mine in toate zilele ?

 de ce nu Ti-ai tinut promisiunea  ?

 de ce M-ai lasat singur

 in cele mai grele momente din viata

 in zilele in care aveam

 cea mai mare nevoie de Tine ?

 iar Dumnezeu mi-a raspuns

    -  dragul meu ,zilele pentru care n-ai vazut

 decat o singura urma de pasi pe nisip

 sunt zilele in care te-am purtat pe brate...........