10 aprilie 2010

despre Who's Who..?


Joseph Pulitzer (10 aprilie, 1847 in Mako, Ungaria - 29 octombrie, 1911 in Charleston, South Carolina) a fost un jurnalist si editor american de origine maghiara.

Pulitzer s-a nascut in anul 1847 intr-o familia instarita de evrei-maghiari, tatal se ocupa cu comertul de cereale, mama lui era o unguroaica de religie catolica, care provenea din regiunea Szegedului. Fratele lui mai tanar, Albert, s-a decis sa devina preot catolic. Dupa ce familia s-a mutat la Budapesta, Pulitzer va urma cursurile unei scoli private. La varsta de 17 ani a fost gasit inapt pentru serviciul militar in armata austriaca de a servi in legiunea straina. In cele din urma se inroleaza la Hamburg ca militar in armata SUA. Ajuns in 1864 in Boston va face parte din regimentul 1 de cavalerie New-York, care era format in cea mai mare parte din germani, si va lupta de partea Statelor din Nord in Razboiul civil american. El vorbea foarte bine germana si franceza mai putin limba engleza. Dupa o serie de ocupatii de ocazie ca hamal, chelner, devine in anul 1867 cetatean american, in acel timp vorbea deja excelent limba engleza terminand studiile in drept.
In cautare de munca va ajunge in St. Louis, Missouri, unde va fi angajat de Carl Schurz ca reporter la ziarul in limba germana „Westliche Post“. In 1873, cand a plecat de la redactia ziarului, Pulitzer era deja editor si partener in proprietatea ziarului. In primavara anului 1871 se va casatori in biserica „Protestant Episcopal Church“ cu Kate Davis, o dama din societatea etablata din Washington. O perioada va fi corespondent la ziarul „New York Sun”, cumpara in 1878 cotidianul „St. Louis Evening Dispatch“ si fuzioneaza in 1881 cu „Evening Post“ luand nastere ziarul „St. Louis Post-Dispatch“. In 1883 va cumpara ziarul „New York World“ care era in pragul falimentului si care sub conducerea lui devine unul dintre ziarele cele mai importante din tara, cu un tiraj de 600.000 de exemplare. In ziar apar articole senzationale, concepute briliant, reportaje despre coruptia regimului sau alte afaceri dubioase. Printr-o propaganda reusita, Pulitzer va obtine fondurile necesare pentruconstruirea soclului Statuii Libertatii. In lupta de concurenta, redactiile altor ziare, ca de exemplu „New York Sun“, il vor ataca in anul 1890 personal pe Pulitzer, care bolnav probabil de diabet se retrage din lumea presei, in anul 1890, la varsta de 43 de ani, aproape orb. Totusi el va controla mai departe redactia ziarului, cu care comunca sub o forma codificata. In anul 1895 va apare tiparul colorat, prima imagine tiparita color va fi un baiat cu tricoul galben „The Yellow Kid“.
In anul 1895 „ William Randolph Hearst” cumpara ziarul „New York Morning Journal“ si va urma stilul mentorului sau Pulitzer de redactare a articolelor. Intre anii 1896 - 1898 a fost o campanie fara precedent intre jurnalelele „World“ a lui Pulitzer si „Journal“, tema fiind lupta de independenta a Cubei impotriva regimului colonial spaniol. In anii urmatori, Pulitzer se distanteaza de stilul de a redacta articole senzationale si necrutatoare, ceea ce ii va produce probleme financiare. In anul 1909, ziarul va dezvalui scandalul in legatura coruptia regimului Theodore Roosevelt la construirea canalului Panama, care era construit de compania „French Panama Canal Company“. Pulitzer va fi acuzat pentru defaimare de Roosevelt si de financiarul J. P. Morgan. Procesul a fost castigat de Pulitzer.
In anul 1892 Pulitzer doneaza bani pentru fondarea unei scoli de jurnalistica, care n-a fost aprobata. De aceea a lasat el prin testament suma de 2 milioane de dolari pentru fondarea unei scoli „School of Journalism“ si unui premiu jurnalistic. Abia in anul 1912, la un an dupa moartea sa, a fost infiintata facultatea de jurnalistica „Columbia University” si, din anul 1917, a fost decernat anual premiul Pulitzer.

articol preluat din ziua veche 

4 comentarii:

fotomaniacu spunea...

Da...
Problema este ca uite, acum dispare presa, sub forma ei clasica, si au loc fundamentale transformari si modificari... de la agentia de stock care iti plateste 0,25 de centi pe o poza pe care o faci cu scule de zeci de mii de dolari, pina la ziarul gratuit de pe internet... sau de la metrou...

fotomaniacu spunea...

Altfel, minunat material, superb!
Cindva am avut si noi oameni de presa superbi, cei care au facut Timpul si altele asemenea...

Narnia spunea...

Multumesc pentru articol, este deosebit de interesant.

francisc vaida spunea...

..este cutremurator cum se schimba lumea de la un minut la celalalt ..! si ce ma uimeste ca nimeni nici macar nu banuieste in ce directzie ne indreptam...!