18 martie 2011

despre .. JAPONIA si suferinta


.....nu stiu daca Atotputernicul ii tine in brate pe  cei 50 de de samurai care astazi incearca sa isi salveze concetatenii de cel mai perfida creatie .. energia nucleara ...



poezia pe care am postat-o acum un an este cu atit mai actuala cu cit nenorocirile care s-au abatut asupra JAPONIEI sunt dincolo de intelegerea mea ..!
..in 1980 aparea in limba romina o carte tulburatoare scrisa in 1959 avind titlul original ..Level Seven ...! 
..nu puteam intelege atunci ca de fapt razboiul este si economic si energetic si moral si etic si ..si ....si ...
citeam atunci in 1980 o carte pe care o mai am si azi ...citeam cu sufletul la gura si asteptam un sfirsit optimist datator de sperante...ei bine nu ...! happy end nu exista ...!
.. iata ultimele cuvinte ale Ofiterului declansator  X-127sunt..:


-Acum ! Acum se intuneca totul.
Nu mai vad nimic.
Prieteni...oameni...mama...soare...eu...eu...




recitind poezia visul ...ma rog pentru cei 50 de samurai ....
pentru .    ...... JAPONIA 


                         Visul ,..

  am avut un vis
 intr-o noapte de vara
 mergeam pe plaja,
 iar Dumnezeu pasea alaturi de mine
 pasii ni se imprimau in nisip lasind o urma dubla
 una era a mea
 cealalta era a Lui
 atunci mi-a trecut prin minte ideea
 ca fiecare din pasii nostri
 reprezenta o zi din viata mea
 m-am oprit ca sa privesc in urma
 si am revazut toti pasii
 care  se pierdeau in departare
 la un moment dat ,
 am observat
 ca in unele locuri
 in loc de doua urme
 nu mai era decat una singura
 am avut o revelatie
 in urma noastra se afla
 tot filmul vietii mele
 ce surpriza !
 locurile unde nu se vedea
 decat o singura urma de pasi
 corespundeau  cu zilele
 cele mai intunecate ale existentei mele
  zile de neliniste
  zile de rea vointa
  zile de egoism
  zile de proasta dispozitie
  zile de incercari
  zile de indoiala
  zile de nesuportat
  zile de indoiala
  zile in care fusesem rau
 si atunci
 intorcindu-ma spre Dumnezeu
 am indraznit sa-ireprosez
 ,, Doamne mi-ai promis ca vei fi cu mine in toate zilele ?
 de ce nu Ti-ai tinut promisiunea  ?
 de ce M-ai lasat singur
 in cele mai grele momente din viata
 in zilele in care aveam
 cea mai mare nevoie de Tine ?
 iar Dumnezeu mi-a raspuns
    -  dragul meu ,zilele pentru care n-ai vazut
 decat o singura urma de pasi pe nisip
 sunt zilele in care te-am purtat pe brate...........

2 comentarii:

fotografu spunea...

Of....

piticu spunea...

cred cam citit cartea aia de vro 3-4 ori… acuma nu mai stiu pe unde e :|