19 aprilie 2015

..copyright


...le spunem si chiar si astazi le spun cursantilor mei ca prima  recunoastere si reala consacrare ca fotograf creator  o primesti cind cineva iti fura o imagine ...sterge fara jena semnatura , reincadreaza , o reface fara sa schimbe nimic si o arunca in public ca fiind creatie originala si proprie ba mai mult o si semneaza .
 ..asa ca formulele magice de pe bloguri cum ca ....sa nu copiezi ,sa nu folosesti ..fara acordul ...scris  ?!?! nici nu ma mai amuza , ma dumireste asupra lumii in care traim .

8 aprilie 2015

....vremea socotelilor a venit



 1 imbratisare + 3 zimbete + 1 privire  pe sub gene =  dorinta

 1plimbare in  noapte cu luna  +2 stringeri de mina =  aici mi-a dat cu fractie

  1 comportament bipolar +  2 ori pe zi depresie + 1 telefon in miez de noapte  =    du-te unde te-oi duce

2 aprilie 2015

sulina ....far in noapte


 dialog intre Edi si Feri   la Sulina

- uite Farul .!
 - de ce nu lumineaza ..? pune si tu lanterna pe el sa-i fac o fotografie  ..!
- uite ..! are perdelele trase ..

.."Farul"    in loc sa lumineze calea navigatorilor    il luminam noi  sa-l vada vapoarele ratacite la gurile dunarii.      Nu este de mirare pentru ca la noi se fac lucrurile d'ampulea..prin 1998 se reabiliteaza Farul cu bani europeni si se bate toba mare ca este Farul Uniunii Europene  ..Comisiunea  Fluviala  a Dunarii de Jos
  Wow .! ce tare frate...!
uite ce zice     I(storia )
În anul 1847 ca urmare a unei secete grave care a afectat Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, dar și datorită invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În concecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de cereale era fluviul Dunărea, fiind în interesul Regatului Unit, dar și al tuturor puterilor occidentale ca circulația pe fluviu să fie liberă, accesul la Marea Neagră să nu fie îngrădit iar adâncimea apelor să fie suficientă pentru a permite accesul navelor cu pescaj important. Încă din vremea domniei lui Barbu Știrbei (1851), au fost lansate studii pentru pentru construirea unei căi ferate care să lege Dunărea de porturile de la Marea Neagră și, eventual, construirea unui pod feroviar peste fluviu. Una dintre variante presupunea construirea unui pod la Giurgiu, care ar fi asigurat legătura cu portul Varna. După Războiul Crimeii, Moldova și, apoi, după 1859, Pricipatele Unite, au obținut ieșirea la Marea Neagră prin sudul Basarabiei (adică județele retrocedate de Imperiul Rus: Cahul, Bolgrad și Ismail), evitând traversarea teritoriului aflat sub ocupația otomană. Așa se face că unul dintre proiectele domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost construirea unei căi ferate și a unui pod peste Dunăre care să lege portul Galați de teritoriile retrocedate și un viitor port la Marea Neagră, „Gibran”. Mai mult, s-a propus și construirea unui canal navigabil care să lege brațul Chilia de mare. Costurile foarte mari ale proiectului, deși aprobat de parlamentul României în 1868, l-au făcut pe domnitorul Carol I să nu promulge legea corespunzătoare. Acest proiect a avut însă darul să deblocheze mari fonduri bănești din partea Marilor Puteri occidentale și să asigure succesul Comisiei Europene a Dunării, care a activat cu un succes deosebit, timp de 82 de ani.Comisia Europeană a Dunării și-a început activitatea pe 4 noiembrie 1856 la Galați. Puterile reprezentate în acest organism internațional erau: Imperiul Austro-UngarAl Doilea Imperiu FrancezRegatul UnitPrusiaImperiul RusRegatul Sardiniei și Imperiul Otoman. Principatul Moldovei a avut, la început, doar un rol consultativ. După războiul de independență și încorporarea DobrogeiRegatul României a devenit membru cu drepturi depline al Comisiei.
Pentru buna desfășurare a activității comisiei s-a hotărât, printr-un acord mutual, ca puterea executivă să fie deținută de reprezentantul englez, iar cea administrativă de reprezentantul francez. În toată perioada ei de existență, CED a beneficiat de numeroase scutiri de taxe și impozite și de dreptul de a aborda propriul drapel (cinci benzi orizontale, două de culoare roșie, două de culoare albă și una albastră, cu inițialele C. E. D. în alb). În cele opt decenii de existență, CED a contribuit la amenajarea cursului inferior al Dunării, dar și la dezvoltarea socio-economică a regiunii. În ciuda tuturor conflictelor regionale sau europene, (răboaiele balcanicePrimul Război Mondial), Comisia a reușit să-și păstreze poziția neutră stabilită prin actul constitutiv.
Astfel, între anii 1862 – 1902, au fost executate 10 tăieturi pe brațul Sulina, care au permis scurtarea drumului dintre Tulcea și Marea Neagră cu 249 km, suprimând 29 de cotituri și mărind adâncimea minimă de la 3,66 la 5,48 m. A fost asigurată dragarea continuă a Dunării, s-a construit un nou far la Sulina, în1839, care să înlocuiască vechiul far turcesc din 1802 și s-a administrat traficul naval.
Sulina s-a transformat, prin instalarea aici a Comisiei Europene a Dunării, dintr-un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori, terorizați de răufăcătorii adăpostiți în smârcurile Deltei, într-un oraș în adevăratul înțeles al cuvântului, cu o populație stabilă, internațională, cu venituri importante și cu necesități economice pe măsură. CED a asigurat asanarea platformei orașului, construcția de străzi, cheuri portuare și diguri de protecție. S-au pus în funcțiune serviciul telegrafic și de telefonie, uzina de apă și rețeaua de distribuție de apă potabilă, uzina electrică care a asigurat iluminatul portului și străzilor orașului, Sulina fiind astfel printre primele orașe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publică. A fost înființat un spital, care acorda asistență medicală gratuită tuturor locuitorilor orașului. CED a participat la construirea mai multor lăcașuri de cult.* fiind prima constructie europeeana .Prin urmare se reface  constructia ,camerele aferente ,se face un mic muzeu ..evident ca se poate  vizita curtea si atit ..in far nu te poti urca sa  vezi ceea ce se vedea la 1839.

Ceea ce parea o fireasca si necesara evolutie s-a transformat intr-o originala ..." lasa ba ca e bine si asa .."
 nu ..! nu este bine ..!
  Farul trebuie sa lumineze natia nu sa-si traga perdelutele asupra Luminii cunoasterii