21 martie 2010

despre ..stuful de anul trecut











...a mai trecut un an ...
...cerul acelasi ,sau poate mai albastru
..stuful acelasi sau poate mai galben...
..numai eu sunt mai obosit si mai batrin cu un an ..
..citeam aseara din Esenin si aveam un nod in git...imi veneau lacrimi uscate ,neplinse.... ci doar de tine  de tine vazute ..ca numai acum il simt pe Esenin ..poetul

4 comentarii:

Ela spunea...

Natura e un templu ai cärui stalpi traiesc/ Si scot adesea tulburi cuvinte,ca-ntr-o ceata;/Prin codri de simboluri petrece omu-n viata/ Si toate-l cerceteaza c-un ochi prietenesc .
Ca niste lungi ecouri unite-n departare /Intr-un acord in care mari taine se ascund,/ Ca noaptea sau lumina,adanc,fara hotare,/Parfum ,culoare,sunet se-ngana si-si raspund.!
Si mie mi-a fost dor azi de Baudelaire.... Viatza e asa de frumoasa ,fiecare varsta are frumusetea ei !

fotomaniacu spunea...

You must have been warned against letting the golden hours slip by; but some of them are golden only because we let them slip by. ~James Matthew Barrie

Time is making fools of us again. ~J.K. Rowling

fotomaniacu spunea...

For everything there is a season,
And a time for every matter under heaven:
A time to be born, and a time to die;
A time to plant, and a time to pluck up what is planted;
A time to kill, and a time to heal;
A time to break down, and a time to build up;
A time to weep, and a time to laugh;
A time to mourn, and a time to dance;
A time to throw away stones, and a time to gather stones together;
A time to embrace, And a time to refrain from embracing;
A time to seek, and a time to lose;
A time to keep, and a time to throw away;
A time to tear, and a time to sew;
A time to keep silence, and a time to speak;
A time to love, and a time to hate,
A time for war, and a time for peace.


Ecclesiastes 3:1-8

Marcel Eremia spunea...

Bat cuvios la uşa dar aşa, încetişor, să nu deranjez şi poate chiar să nu m-audă nimeni. Împing uşor uşa şi transpir tot să nu cumva să scârţâie şi să-mi fac simţită prezenţa prea brusc, stricând atmosfera contemplativă de aici. Prin mica deschizătură a uşii îi văd pe toţi cei Mari, grupuri-grupuri, unii stând pe scaun, alţii în picioare, unii discutând (câteodată certându-se), alţii meditând, dar cu toţii vii. Şi brusc mă cuprinde o bucurie nemăsurată, zâmbesc larg şi mă întorc cu sufletul liniştit.

Mulţumesc tuturor că sunt contemporan cu Ei...